Nicolae Grigorescu a pictat rar nuduri, numărând nu mai mult de 10 picturi pe această temă, în toată lunga sa carieră (cu excepţia schiţelor de atelier, din perioada studiilor academice).

Pictura în licitaţie, estimată 100.000-200.000 de euro, se situează în fruntea grupului de nuduri pe care le-a realizat marele artist al romantismului românesc de-a lungul creaţiei sale, nu multe, căci Grigorescu avea o anume pudoare în faţa modelului dezgolit -„avea un sentiment pudic, în care se citeşte admiraţia mută, amestecată cu respect pentru trupul femeii, o castitate rară la artişti şi care nu e lipsită de farmec” (explică George Oprescu, în albumul realizat în 1963).

Legată poate de amintiri intime, lucrarea se număra între picturile preferate de Nicolae Grigorescu, aflăm din monografia realizată de Alexandru Vlahuţă, când acesta se referă la expoziţia din 1887, la ceea ce artistul nu voia să vândă, rezervând pentru el însuşi. De numele lui Vlahuţă, cel care a semnat şi primul atlas geografic comentat al ţării noastre - „România pitorească”, se leagă şi alte picturi din licitaţie.

În cadrul aceluiaşi eveniment pot fi admirate şi câteva lucrări ce poartă semnătura celui mai îndrăgit pictor roman, Nicolae Tonitza: de la nud („Intimitate” din 1933, estimare la 15.000-25.000 euro) la flori („Grădina cu trandafiri” din 1930, estimare 10.000-16.000 euro) ori până la un studiu premergător pentru binecunoscuta pictură „Muza pamfletarului” (1930-1931, estimare 20.000-35.000 euro).

Nicolae Tonitza se numără printre pictorii care „au dominat prima jumătate a secolului XX şi care au făcut din tablourile cu nuduri un gen independent al picturii”, alături de Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu şi Camil Ressu - după cum afirma regretatul critic de artă Mircea Deac. Nudul a devenit o temă predilectă în creaţia sa din jurul anului 1926, fiind atât pretext pentru studiu, cât şi laitmotiv al operei. În textele sale critice, Tonitza recunoaşte şi dezbate polemica apărută în epocă în jurul reprezentării nudului în artă. „Cine se lasă cucerit în faţa unui nud de voluptatea cărnii - şi nu de voluptatea de a picta - ratează”, remarca artistul.

Între artiştii prezenţi în această licitaţie, îi mai amintim pe Ştefan Luchian, Arthur Verona, Iosif Iser, Ion Ţuculescu, Gheorghe Petraşcu, Constantin Baraschi, Eustaţiu Stoenescu, Carol Popp de Szathmary, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Petre Iorgulescu Yor, Ion Jalea, Sava Henţia, Adam Bălţatu, Emil Volkers, Ştefan Popescu, Ipolit Strâmbu, Gheorghe Tattarescu, Sabin Bălaşa, Felix Aftene, Jules Perahim şi Georges Mazilu.

Expoziţia cu operele marilor maeştri ai artei româneşti prilejuită de Licitaţia de Primăvară poate fi vizitată zilnic, de luni până duminică (cu intrare liberă), la Palatul Cesianu-Racoviţă din str. C.A. Rosetti nr. 5 (Bucureşti), de la 10.00 la 20.00 - până în ziua evenimentului (20 martie), care va avea loc atât la sediul Galeriilor Artmark, cât şi online, pe Platforma Artmark Live - de la ora 17.00.