Quincy Jones, titanul muzicii, a carui vasta mostenire a variat de la producerea albumului istoric „Thriller” al lui Michael Jackson pana la scrierea de partituri de film si de televiziune premiate si colaborarea cu Frank Sinatra, Ray Charles si sute de alti artisti, a murit la varsta de 91 de ani, scrie AP. A cantat la trompeta cu Lionel Hampton, a produs cantece („We Are the World”, „It's My Party”), filme („The Color Purple”) si seriale de televiziune („Fresh Prince of Bel-Air”), a scris muzica pentru filme („In the Heat of the Night”) si a incantat lumea.
Citeste si "Lisa Marie Presley dezvaluie ca Michael Jackson era „inca virgin” la 35 de ani"
Arnold Robinson, agentul lui Jones, a declarat ca acesta a murit duminica seara in casa sa din sectiunea Bel Air din Los Angeles, inconjurat de familia sa.
„In aceasta seara, cu inimile pline, dar frante, trebuie sa impartasim vestea mortii tatalui si fratelui nostru Quincy Jones”, a fost mesajul familiei. „Si, desi aceasta este o pierdere incredibila pentru familia noastra, sarbatorim viata minunata pe care a trait-o si stim ca nu va mai exista niciodata altul ca el”.
Jones a plecat dintre bandele din partea de sud a orasului Chicago si a ajuns pe culmile showbiz-ului, devenind unul dintre primii executivi de culoare care au prosperat la Hollywood si care a acumulat un catalog muzical extraordinar ce include unele dintre cele mai bogate momente ale cantecului american.
Jones le-a tinut companie presedintilor si liderilor straini, vedetelor de cinema si muzicienilor, filantropilor si oamenilor de afaceri. A fost in turneu cu Count Basie si Lionel Hampton, a aranjat inregistrari pentru Sinatra si Ella Fitzgerald, a compus coloanele sonore pentru „Roots” si „In the Heat of the Night”, a organizat prima festivitate de investire a presedintelui Bill Clinton si a coordonat inregistrarea „We Are the World”, albumul caritabil din 1985 pentru Africa.
Lionel Richie, care a co-scris „We Are the World” si s-a numarat printre interpreti, l-a numit pe Jones „maestrul orchestrator”.
Biografia lui Quincy Jones
Jones s-a nascut in Chicago in 1933. Tatal sau pe jumatate alb a fost copilul unui proprietar de sclavi galez si a uneia dintre sclavele sale, in timp ce familia mamei sale descindea tot din proprietari de sclavi.
Pasiunea pentru muzica a inceput sa o aiba din copilarie, de la un pian cantat de un vecin, pe care a inceput sa-l invete la varsta de sapte ani, si de la cantecele mamei sale.
Parintii sai au divortat, iar el s-a mutat cu tatal sau in statul Washington, unde Jones a invatat sa cante la tobe si la o serie de instrumente de suflat in formatia din liceu. La 14 ani, a inceput sa cante in cluburile din Seattle alaturi de Ray Charles, un tanar de 16 ani, o data, in 1948, sustinand-o pe Billie Holiday. A studiat muzica la Universitatea din Seattle, transferandu-se in est pentru a continua la Boston, iar apoi s-a mutat la New York dupa ce a fost reangajat de liderul formatiei de jazz Lionel Hampton, cu care facuse turnee cand era licean (formatie pentru care Malcolm X a fost traficant de heroina cand au cantat in Detroit).
In New York, unul dintre primele sale concerte a fost acela de a canta la trompeta in trupa lui Elvis Presley pentru primele sale aparitii televizate, si a cunoscut vedetele miscarii bebop infloritoare, inclusiv pe Charlie Parker si Miles Davis. Ani mai tarziu, in 1991, Jones a dirijat ultima reprezentatie a lui Davis, cu doua luni inainte sa moara.
Jones a facut turnee in Europa cu Hampton si a petrecut mult timp acolo in anii 1950, inclusiv o perioada in care si-a aprofundat studiile la Paris, unde a cunoscut personalitati precum Pablo Picasso, James Baldwin si Josephine Baker. La varsta de 23 de ani, a efectuat turnee in America de Sud si Orientul Mijlociu in calitate de director muzical si aranjor al lui Dizzy Gillespie.
Si-a asigurat un loc de munca la Mercury Records si, incet-incet, si-a platit datoriile, lucrand ca producator si aranjor pentru artisti precum Ella Fitzgerald, Dinah Washington, Peggy Lee, Sarah Vaughan si Sammy Davis Jr. A inceput, de asemenea, sa compuna muzica pentru filme, printre acestea numarandu-se „The Italian Job”, „In the Heat of the Night”, „The Getaway” si „The Color Purple” (a produs ultimul dintre acestea, care a fost nominalizat la 11 premii Oscar, dintre care trei pentru el).
In 1968, a devenit primul afro-american nominalizat la Oscar pentru cel mai bun cantec original, cu piesa „The Eyes of Love” din filmul „Banning” (alaturi de compozitorul Bob Russell); a avut sapte nominalizari in total. Pentru televiziune, a compus muzica pentru programe ca „The Bill Cosby Show”, „Ironside” si „Roots”.
Colaborarea sa cu Sinatra a inceput in 1958, cand a fost angajat sa dirijeze si sa aranjeze pentru Sinatra si formatia sa de Grace Kelly, printesa de Monaco, pentru un eveniment caritabil. Thriller ramane albumul cu cele mai mari vanzari din toate timpurile, in timp ce versatilitatea lui Jones intre „Off the Wall” si „Bad” i-a permis lui Jackson sa se metamorfozeze de la muzica disco usoara la funk-rock ultra-sintetic.
Puteţi urmări Știrile UTV şi pe Google News!
